Ideea că ritmul clipitului nostru ne poate oferi informații despre modul în care performăm din punct de vedere cognitiv a câștigat popularitate, iar cercetătorii încep să îi exploreze potențialul. Reflexul clipitului este o demonstrație a faptului că creierul dumneavoastră se poate reorienta rapid. Se pare că frecvența cu care oamenii clipesc ar putea fi mai mare decât cea necesară pentru menținerea peliculei lacrimale corneene! Ce ar putea însemna acest lucru? Fie există consecințe cognitive, fie altceva complet fără legătură cu pierderea vederii în sine.
Frecvența clipitului oamenilor se schimbă atunci când sunt implicați într-o conversație și față de momentele în care citesc. Este posibil ca aceste fluctuații să nu se datoreze unor cerințe diferite de lubrifiere a corneei, deoarece nu există o diferență semnificativă între clipitul dintre diferite stări cognitive (Bentivoglio et al., 1997). Timpul mediu în care filmul lacrimal se usucă după ce a fost creat a fost măsurat la 25 de secunde (Norn, 1969), ceea ce sugerează că două sau trei clipiri pe minut ar fi suficiente pentru păstrarea integrității filmului lacrimal.
Clipirile pot fi clasificate ca voluntare (când inițiem conștient clipitul), spontane (inițiate inconștient) sau reflexive (inițiate de obiecte străine). Clipitul poate influența performanța vizuală, iar acest lucru deschide posibilitatea de a vedea cum pot îmbunătăți capacitatea cuiva de a recunoaște obiecte.
Rata de clipit reflectă starea dumneavoastră de procesare mentală. De exemplu, frecvențele reduse în timpul cititului ar putea indica faptul că sunteți atent și că vă asigurați că asimilați toate informațiile de pe o pagină sau de pe ecran fără a uita nimic important (Bentivoglio et al., 1997). Dar cum rămâne cu conversațiile? Este utilă mișcarea mai desă a ochilor atunci când asculți pe altcineva vorbind fără să ai la îndemână notițe sau documente pe care să scrii? Răspunsul ar părea contraintuitiv: da! Un studiu a explorat unele beneficii potențiale asociate cu clipitul mai rapid în timp ce un discurs fluent este rostit simultan de doi vorbitori în același timp; inclusiv o mai bună concentrare atât asupra înțelegerii cât și asupra percepției.
Știm că clipitul poate ajuta la recunoașterea obiectelor, dar sub forma unui ajutor fizic și nu a unui impuls cognitiv. Actul în sine captează atenția și oferă beneficii suplimentare în plus pentru atunci când vine vorba de apariții bruște sau de distrageri, cum ar fi zgomotele puternice, deoarece acestea consumă o putere suplimentară a creierului (Nakano et al., 2013). A fost emisă ipoteza că schimbările făcute după ce am clipit ar reîmprospăta setul de abilități de percepție a cuiva, astfel încât se va îmbunătățiți capacitatea de a distinge detaliile imediat după apariția lor.
Este important de reținut că clipitul nu oferă un stimulent cognitiv, ci mai degrabă actul în sine captează atenția și oferă un beneficiu suplimentar pentru atunci când vine vorba stimularea procesului vederii. Acest fenomen a fost legat de schimbările efectuate după clipit care împrospătează setul de abilități perceptive ale unei persoane, astfel încât aceasta este capabilă să distingă detaliile imediat după apariția lor. În concluzie clipiți mai des pentru a vedea mai bine și a vă simți mai comod.
