Imaginea neclară

Imaginea dublată, neclară, blurată, “în ceață” cum spun adesea pacienții, este aceea în care obiectele/persoanele privite, nu se disting bine sau nu au contur clar.

Poate apărea atât în vederea monoculară (când pacientul privește cu un singur ochi) cât și în vederea binoculară (când pacientul privește cu ambii ochi în același timp).

Imaginea dublă este aceea în care pacientul vede un obiect/persoană de două ori și apare întotdeauna în vederea binoculară, diferențierea de imaginea dublată se poate face prin testele de vedere binoculară.

Imaginea neclară poate apară în patologii oftalmologice acute (urgențe oftalmologice) și cronice (boli cu evoluție îndelungată) ale oricăreia dintre structurile globului ocular sau în patologii neurologice acute și cronice.

A) Urgențele oftalmologice:

 

1- Conjunctivitele (afecțiuni ale conjunctivei) care pot fi: virale, bacteriene sau alergice.

2- Leziuni ale corneei (prima lentilă a ochiului) care pot fi: traumatice (eroziuni corneene, plăgi corneene), infecțioase (keratitele), asociate cu fotofobie.

3- Tulburări ale transparenței umorii apoase (lichidul din camera anterioara a ochiului): hemoragice (hifema), tulburări infecțioase sau inflamatorii.

4- Atacul acut de glaucom (închiderea bruscă a unghiului camerular) care poate apară atât la un pacient cunoscut cu glaucom, cât și la un pacient fară istoric de glaucom dar cu alți factori predispozanți.

5- Iritele, Uveiteleinflamații ale irisului (culoarea ochiului)- determinate cel mai adesea de boli sistemice infecțioase sau autoimune. Se asociază adesea cu fotofobie.

6- Leziuni traumatice ale cristalinului (a doua lentilă a ochiului)- cataracta traumatică.

7- Tulburări ale transparenței vitrosului (gelul din camera posterioară a ochiului, situat între cristalin și retină): hemoragice , infecțioase, inflamatorii.

8- Dezlipirea de retină, ruptura retiniană, în care pacientul poate sesiza fulgerări bruște de lumină sau pete în câmpul vizual, însoțite de pierderi semnificative de vedere.

9- Accidentele vasculare retiniene arteriale sau venoase care cel mai adesea determină scăderea vederii monoculare.

10- Patologii ale nervului optic (cel care face legătura directă între creier și ochi) care pot fi: infecțioase, inflamatorii.

De asemenea, patologiile cerebrale pot determina afectarea nervului optic: AVC la nivelul regiunii occipitale cerebrale – unde este localizat centrul vederii, AIT- accidente ischemice tranzitorii, care pot determina scăderea vederii pe o perioadă scurtă de timp, < 24 ore.

11- Migreneleîn care durerea de cap este precedată de blurarea vederii.

B) Cauzele cronice:

1- Sindromul de ochi uscat , care poate apară fie din cauza producției unui volum redus de lacrimi, fie din cauza unei disfuncții calitative a lacrimilor.

Acest lucru determină o instabilitate a filmului lacrimal cu afectarea suprafeței oculare și apariția patologiei de suprafață oculară, una dintre cele mai frecvente patologii oculare responsabile de vedere neclară, ochi obosiți, usturimi și mâncărimi oculare precum și lăcrimare în exces.

În prezent, trăind în lumea digitală, patologia suprafeței oculare este foarte răspândită atât la copii cât și la tinerii activi (care lucrează în fața dispozitivelor electronice, șofează multe ore/zi).

Din acest motiv este recomandată folosirea lacrimilor artificiale ce conțin acid hialuronic cu greutate moleculară mare, pentru rețin o cantitate mare de apă și persistă pentru mai mult timp, ameliorând semnificativ simptomatologia.

2- Tulburările de refracție: miopia, hipermetropia, astigmatismul și presbiopia.

3- Cataracta degenerativă

De asemenea, nivelul crescut al glicemiei poate determina modificări în structura cristalinului determinând încețoșarea vederii.

4- Tulburări degenerative ale vitrosului

5- Patologii degenerative ale retinei: degenerescența maculară legata de vârstă (îmbătrânirea retinei), modificările retiniene determinate de diabet.

Nu există un tratament care vindece degenerescența maculară legată de vârstă, dar există suplimente ce conțin luteină, zeaxantină și mezo-zeaxantină care încetinesc progresia DMLV-ului în stadiul incipient, deoarece administrarea lor crește densitatea optică a pigmentului macular, îmbunătățind sensibilitatea la contrast. În plus, diminuează sensibilitatea la lumină puternică, păstrează acuitatea vizuală și protejează împotrivă radiației emise de dispozitivele digitale.

6- Boli cronice ale nervului optic: glaucomul, tumori cerebrale, patologii demielinizante.

Având în vedere cauzele multiple care pot determina vedere neclară, blurată, dublată, un examen oftalmologic amănunțit de verificare a motilității oculare, a polului anterior și posterior al globului ocular, cu dilatare, ajută la stabilirea unui diagnostic corect, în urma căruia se poate stabili tratamentul adecvat.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *